Adic[: S[-#i @ii f[g[duin@a pe care i-ai f[cut-o lui David, p[rintele meu! ΓÇ₧CredinciosΓÇ¥: fidel, leal. ΓÇ₧Numele T[uΓÇ¥: Tu-}nsu@i.
}n@elepciunea (sofía) (mai ales ]n conducere): capacitatea intelectului de a discerne ]ntre bine \i r[u. „Pricepere” (sýnesis) (]n@eles ]nrudit cu acela al lui frónesis): capacitatea de a pune ]n@elepciunea ]n practic[, de a g[si ]ntotdeauna o solu@ie dreapt[ ]n orice problem[.
ΓÇ₧A judecaΓÇ¥ (aici): a c_rmui dup[ dreptate, a judeca ne]n@elegerile prin cump[na cea dreapt[.
ΓÇ₧Hiram-AbiΓÇ¥ se traduce: ΓÇ₧Hiram este tat[l meuΓÇ¥.
Ioppe: Iaffa de ast[zi.
T. M. : „… supraveghetori care s[-i fac[ s[ munceasc[”. Evident, e vorba de o munc[ silnic[, f[cut[ nu cu evrei, ci cu str[inii ce se aflau ]n Israel (despre care nu ni se spune c[ ar fi fost pl[ti@i).
Numai de aici, din acest verset, afl[m c[ Sionul era unul \i acela\i loc cu Moria, muntele pe care, cu nou[ secole ]n urm[, se petrecuse jertfa lui Avraam (Fc 22, 2).
Adic[ ceea ce se chema ΓÇ₧sf_ntaΓÇ¥ (echivalentul naosului dintrΓÇÖo biseric[ cre\tin[).
Parvaim: regiune situat[, probabil, ]n Arabia, regiune faimoas[ ]n vechime pentru calitatea aurului; neidentificat[ geografic.
Despre numele celor doi st_lpi \i semnifica@ia lor vezi nota de la 3 Rg 7, 21.
Urm[toarele dou[ versete reproduc, cu unele nuan@[ri, versetele 8-10 din Psalmul 131.
Chiar \i ]n plin[ slav[ solomonic[, David ]\i men@ine prestigiul de ]ntemeietor \i continuator al muzicii sacre \i al instrumentelor ei.
Vezi nota de la 3 Rg 9, 14.
T. M. : ΓÇ₧cet[@ile-hambarΓÇ¥ (]n care se depozitau proviziile alimentare).
Birul nu era pl[tit ]n bani, ci ]n zile de munc[ obligatorie.
Cronicarul face o leg[tur[ mai direct[ ]ntre p[cat \i pedeaps[, ]n rela@ia cauz[-efect.
ΓÇ₧Troglodi@iiΓÇ¥ erau Etiopienii primitivi, care locuiau ]n vizuini.
Se pare c[, la ad[postul ritualului de curte, |i\ac l-a pus pe Roboam sub supraveghere discret[. T. M. e diferit.
ΓÇ₧Leg[m_nt de sareΓÇ¥: un contract ce nu poate fi alterat sau c[lcat; perpetuu; ve\nic (vezi nota de la Nm 18, 19).
Ebr. : „… sunt scrise ]n Midra\ul profetului Ido”. }n V. T., cuv_ntul midra\ ]nseamn[, ]n special, „cercetare”, iar ]n literatura rabinic[ de mai t_rziu a c[p[tat sensul de „interpretare” (cu aplicare special[ la interpretarea Torei sau Legii). A\adar, aici e vorba de folosirea unei surse din afara Scripturii).
„Alimazoni”: nume enigmatic, rezultat, probabil, din lec@iunea eronat[ a termenului ebraic. Va mai fi ]nt_lnit la 22, 1. T. M. : „… au luat ca prad[ vite m[runte”.
Numele acestui profet nu e pomenit ]n vreo alt[ parte a Vechiului Testament (de altfel, textul din versetele 1-15 ]i este propriu cronicarului).
Literal: ΓÇ₧au intrat ]ntrΓÇÖun leg[m_ntΓÇ¥; sau: ΓÇ₧au trecut printrΓÇÖun leg[m_ntΓÇ¥. Momentul @ine de psihologia maselor, care se va dovedi, ca de obicei, fragil[.
ΓÇ₧Odihn[ΓÇ¥ (]n limbaj biblic): pace.
Prin aceasta, Maaca \i-a pierdut \i demnitatea de regin[-mam[.
A\adar, Asa a fost pedepsit pentru ]ntreitul s[u p[cat: 1) sΓÇÖa atins de vistieria templului; 2) a dat prioritate unei alian@e omene\ti, ignor_nd-o pe cea divin[; 3) bolnav, a apelat la doctor f[r[ s[ apeleze mai ]nt_i (sau ]n acela\i timp) la Dumnezeu.
Darurile aduse noului rege erau \i un semn al supu\eniei.
Instruirea poporului asupra propriei sale religii e una din cele mai frumoase ini@iative ale unui rege.
Dup[ cum se va vedea, ace\tia erau profe@i mincino\i, gata oric_nd s[ spun[ ceea ce e pe placul st[p_nului.
Regele a intuit jocul lui Miheia, acela de a vorbi mai ]nt_i ]n isonul fal\ilor profe@i (ceea ce, la el, era un fapt cu totul neobi\nuit).
Iosafat e mustrat pentru alian@a sa cu nelegiuitul Ahab (\i, ]n subsidiar, poate \i pentru naivitatea de a fi acceptat cu at_ta u\urin@[ un travesti care putea s[-l coste via@a).
Reforma judiciar[ a lui Iosafat se ]ntemeiaz[ pe trei principii: 1) fric[ de Dumnezeu; 2) obiectivitate; 3) incoruptibilitate.
Ace\tia, cei din Ierusalim, judecau ]n prim[ instan@[ procesele locale \i ]n a doua instan@[ pe cele trimise din cet[@i.
Textual: ΓÇ₧MineeniΓÇ¥, un nume care nu spune nimic, rezultat din lec@iunea eronat[ a Textului Ebraic. Edomi@ii, urma\ii lui Esau, erau du\manii ancestrali ai Evreilor; locuiau ]n @inuturile pustii ale muntelui Seir (vezi v. 10).
E vorba de o derut[ psihic[, urmat[, imediat, de cea militar[.
Despre acest Iehu nu \tim nimic.
Relatare proprie cronicarului; din nici o parte a Bibliei nu avem un indiciu asupra acestei scrisori.
Masacrul era menit s[-i asigure reginei o domnie f[r[ nici un rival.
„Io\eba… so@ia preotului Iehoiada”: m[rturie pre@ioas[, care nu se afl[ ]n 4 Rg 11, 2 \i care explic[ de ce \i cum a putut fi copilul ascuns vreme de at_@ia ani f[r[ ca Atalia s[ aib[ vreo b[nuial[. (}n istoria Rom_nilor, pruncul Constantin Br_ncoveanu, viitorul domn \i martir, a fost salvat dintr’un masacru asem[n[tor).
Acest episod tragic va fi citat de Iisus ]n asprul S[u rechizitoriu asupra fariseilor \i c[rturarilor (Mt 23, 35; Lc 11, 51), cu precizarea locului din curtea templului unde a avut loc uciderea profetului, dar \i cu men@iunea c[ Zaharia era fiul lui Berechia (fiul lui Ido, cf. Za 1, 1, 7).
}n LXX ed. Rahlfs, capitolele 35 \i 36 din 2 Par alc[tuiesc capitolul 1 din Ezdra; locul lor ]ns[ este aici.
Relatarea de mai jos (vv. 2-6), proprie cronicarului, e menit[ s[ demonstreze c[ Iosia a restaurat cultul iudaic ]n conformitate cu vechile legiuiri \i r_nduieli.
Prin ΓÇ₧fra@ii vo\tri, fiii poporuluiΓÇ¥ se ]n@eleg laicii (cei ce nu f[ceau parte din casta preo@easc[).
Nu \tim nimic despre o asemenea colec@ie de Pl_ngeri. Se consider[ ]ns[ c[ versurile lui Ieremia: ΓÇ₧Nu-l pl_nge@i pe cel mort, nici v[ t_ngui@i pentru elΓÇ¥ (Ir 22, 10) au fost scrise la adresa lui Iosia (vezi \i nota).
